Thursday, September 12, 2013

Drive test Hyundai i30

Zilele astea, prin oarece cumul de factori, m-am gasit la volanul unui Hyundai i30, model 2013. O masina noua. Acum, mie imi cam plac masinile. Mult. Nu in sensul patologic, pardon, profi al unor cunoscuti de-ai mei, care sunt la a 5-a masina tunata si des expusa la showroom-uri auto. Nu. Sunt un baiat simplu, care e fascinat de masinile cu personalitate, indiferent de varsta. Nu scumpe, cu personalitate. Este motivul pentru care si conduc masina pe care o conduc, iar de altele fug. 
Masinile noi nu ma pasioneaza in mod deosebit. Ma deranjaza folosirea platformei comune care face ce diversi producatori sa scoata masini confundabile. Nu ma dau in vant dupa marketingul care te indeamna sa iei o masina 'de oras', cu motor de ventilator, care va consuma mult pentru ca, pana la urma, caroseria e la fel de grea ca la un model similar, dar cu motor mai mare. Nu vanez masini ecologice, sau cu scaune de piele. Nu vreau sa fiu cool sau sa fac party cu prietenii in / langa masina. Nu imi plac masinile asiatice pentru ca nu au suflet. Nu pot dezvolta pe subiectul asta; pur si simplu, nu au suflet, iar masinile europene noi tind sa copieze din designul si interfata celor asiatice cam prea mult.
Asta fiind situatia, zilele astea m-am urcat in acest Hyundai nou. Mai tata, mai. Foarte pe scurt, masina era curata, friendly, desteapta, economica, condamnabil de comoda. Intr-un cuvant, oribila. Nenumarate butoane, conectivitate si la device-uri cu care ar putea veni extraterestri, ce mai? Motorul abia se auzea (poate lipsea cu desavarsire?). La 45 km/h, bordul ma sfatuia serios sa trec in viteza a 4-a. La 53, bordul ma tragea iar de mana; a 5-a! Dupa care, nimic. Mi-am dat seama ca in ritmul asta, ca sa mergi cu 100 km/h, iti trebuie vreo 12 viteze. Si masina era pe banzina, nu stiu daca v-am spus. Consumul cu care am luat-o era de 6%. Am crezut ca e o greseala. Dupa 5 minute cu mine, eram la 8%. M-am ambitionat sa revin si eu la acel consum ideal si am respectat indicatiile bordului de schimbare a treptelor de viteza. A fost groaznic. Simteai doar ca schimbi facaletul in tuci - unul foarte bine pus la punct, intr-adevar - cu efect zero asupra inertiei masinii. Dar am ajuns la 6%. Nu am consumat niciodata asa putina benzina. Nici macar cand mergeam pe jos.
La benzinarie, am pus 14 L de benzina. Jumatate de rezervor! Sau cat consuma a mea cand ii dai cheie. Si, aparent, imi ajunge sa merg o luna. Sau pe luna. Dar, in ritmul asta decent si al clasei de mijloc coerente si cerebrale, voi muri de plictiseala. Sau de batranete.
Ce pot, deci sa spun despre Hyundai i30? Daca esti un baiat tanar, destept si cerebral, cu o slujba buna, ia-o. E curata si moderna si ai tot ce iti trebuie cu adevarat. O iei de noua, platesti vreo 5 ani cat echivalentul a doua masini SH cu motor de tanc, si, in plus, te ascunzi perfect in traficul plin de astfel de masini. Personal, ma duc sa imi spal masina mea. Dupa mersul cu masina asta excelenta, asa de draga imi e vechitura mea!...

Alte elucubratii auto ale unui neprofesionist:


No comments: