Friday, January 4, 2013

Unde incepe coercitia?

Mare stire mare zilele astea, de debut de an, in insorita Islanda. Pe scurt, o pustoaica da statul in judecata pentru ca prenumele ei (care inseamna Briza Marii) e considerat ilegal si nu este inregistrat de catre autoritati. Poftim?
Islandejii, ca nemtii si danejii, au cateva manii personale, generate de frig, probabil. Mai exact, in Islanda exista o lista de 1700 + prenume feminine si 1800 + de prenume masculine din care iti poti alege marca pentru copil: Gnnrrr, Jnndrrr, Grrdddnnrrr si asa mai departe. Autoritatile motiveaza lista asta destul de simplu: numele respecta regulile gramaticale ale tarii. Din acest motiv, nume care incep cu C, de exemplu, nu sunt acceptate de islandezi, care nu au litera in formula asta, in dictionarul propriu. La fel, fatuca de la care am pornit discutia, nu isi poate alege numele la care s-a oprit, nu din cauza a ceea ce inseamna acesta, ci pentru ca este de gen masculin (numele). Deci, simplu, din punctul de vedere al celorlalti Gnnnrrrr, Jnnnnnffffsjiorrdddd si colegii. 
Pentru mine, legea asta balanseaza tare indecis intre corectitudine cu o legitimare morala tipica societatilor nordice si o coercitie tipica unei societati patriarhale. Pe de alta parte, nu stiu daca Salam, Televizor, Mondial, Finutu, Mercedes (desi asta chiar e nume propriu, masinile se numesc asa dupa fata aluia care le producea), Ghiul, Brusli, si multi altii, dau masura libertatii de exprimare intr-o societate contemporana. Pana la urma, daca nu ai voie sa faci pipi in public, de ce sa mascaresti limba? 
Pentru unii dintre cititorii mei, da, nu ai voie sa faci pipi in public.

Cert este ca domnia oarba a legii poate imbraca, deseori, caractere nedorite. Inumane. Nenaturale. Ele sunt nesesizabile in conditiile in care toti vaslim in directia aratata de mana incremenita a justitiei, dar in momentul in care cineva pune o intrebare care iese din rand, se simt gardurile constragerii. La fel, e ok sa mizezi pe bunul simt al oamenilor, in conditiile in care toti au asa ceva. Cand el lipseste, legea isi face treaba, implacabil. Dar ramane intrebarea: cine decide CE este bunul simt? Majoritatea? Ganditi-va care ar fi bunul simt din perspectiva majoritatii romanilor. Deci nu asta este un criteriu. Atunci? Majoritatea celor invatati? Si aici, te poti uita la un for de "invatati", sa spunem Academia sau CNA si poti sa realizezi ca invatatura nu garanteaza bun simt si nu inlatura toanele personale ale legiuitorilor. Pana la urma, nu suntem roboti, oricat de invatati am fi.

Si atunci? Ce facem? Strict de dragul democratiei, in sensul ei pur, ar trebui sa avem dreptul de a ne alege numele, in conditiile in care nu ofensam consatenii. Ar trebui sa avem dreptul de a ne alege religia, la 18 ani, nu sa ne nastem cu ea. Ar trebui sa avem dreptul sa stim cu adevarat cum sunt folositi banii din impozite. Ar trebui sa avem dreptul de a ne gestiona singuri principalele directii ale existentei noastre, in limitele legii. Si asa mai departe.
In concluzie, lasati, dom'le, fatuca sa se numeasca Briza Marii Salam Gnnnnnrrrrfhfhfhfjj si, daca nu face pipi pe strada, totul va fi bine.

No comments: