Wednesday, January 27, 2010

Despre tesatorii de oase

Spasm. Lumina. Greata.
Iisus a fost cel mai mare publicitar din istorie. A fost Creativul prin excelenta.
A pornit la drum umbrit de predecesorul sau, mostenitorul unei idei perimate si prea putin convingatoare.
Si totusi, Fiul Omului a reusit ceva cu adevarat demn de amintit si astazi in editii cel putin mai colorate decat Biblia. Iisus a luat o propunere si a transformat-o in brand. Astazi, crestinismul este, in Europa, cea mai veche si mai productiva masina de vise. Mai rau chiar decat Coca Cola. Poate pentru ca ultima vine de peste ocean.
Ca sa reusesti intr-un astfel de demers trebuie sa gandesti repede. Sa anticipezi. Sa improvizezi. Mersul pe apa si excelenta matematica a pestilor sunt neegalate pana astazi. Desi Lenin se apropie destul de mult.

Am realizat zilele trecute de ce nu apelez la curve.
EU nu trebuie sa platesc pentru dragoste.
Sigur, nu sunt pe atat de nobil pe cat ati putea crede, insa in mod cert increderea si respectul meu de sine sunt superioare altora.
Iisus avea insa calitatea unui brand manager. El nu s-a sfiit sa se alature Mariei Magdalena. Nu doar in trup, ci si in spirit. Pentru ca Iisus folosea alte mijloace decat cele ale prea sfintei curvei, dar bazate tot pe inselaciune. Geniul sau era insa pe masura dificultatilor pe care le mostenea, primul testament fiind unul tare neprietenos.
Sacrificiul a fost punctul culminant. Poate imaginea cea mai clara a geniului.
Sacrificiu exista deja in crestinism.
Dumnezeu nu a ezitat sa apeleze la el, insa intr-un mod prin care i-a ratat toata splendoarea.
Dumnezeu l-a sacrificat pe om.
Iisus l-a sacrificat pe om, dar i-a gasit o noua personalitate.
Un nou ambalaj.
Daca in primul caz, omul s-a vazut alungat si batut pentru crimele divinitatii, in al doilea caz, omul a fost sacrificat pe post de divinitate. Si a devenit astfel, divin.
Pe scurt, astazi este in regula sa accepti o situatie doar datorita legitimitatii celui care o dicteaza.
Nu Iisus se afla pe cruce, ci toti “spectatorii” la acest show grandios. Iisus isi juca epilogul in timp ce noi toti incepeam primul act. Acela al culpabilizarii eronate.
Nu noi l-am ucis pe Iisus.
El ne-a ucis pe noi.

4 comments:

Andru said...

frumoasa finalizare :)
te adaug in lista de "si altii gandesc" :D

Vava said...

salveaza un post mediocru?

Andru said...

Ho, mah! :) Era prea tensionat totul si prea serios!
Sometimes a cigar is just a ... :)

Vava said...

BIG BLACK COCK!